Republica Moldova: alegeri prezidențiale – între Est și Vest

Getting your Trinity Audio player ready...

Cetățenii Republicii Moldova sunt chemați astăzi să-și aleagă președintele pentru următorii patru ani, într-un scrutin marcat de tensiuni și semnificații geopolitice profunde. Președinta în funcție, Maia Sandu, cunoscută pentru orientarea sa pro-occidentală și pentru eforturile de apropiere a Moldovei de Uniunea Europeană, se confruntă în turul al doilea al alegerilor cu Alexandr Stoianoglo, fost procuror general și un reprezentant al Partidului Socialiștilor, cu orientare pro-rusă.

La ora 09:30, Comisia Electorală Centrală (CEC) a anunțat că 7,72% din electoratul înscris pe listele electorale a participat deja la vot, depășind prezența din turul I, dar rămânând sub nivelul de la turul II din 2020. În diaspora, 23.000 de moldoveni și-au exprimat până acum votul, în ciuda informațiilor că Rusia ar încerca să perturbe procesul electoral al diasporei cu alerte false de bombă, o situație alertată de oficialii moldoveni către mai multe țări europene, inclusiv România.

Președinta Maia Sandu, în vârstă de 52 de ani, este recunoscută pentru eforturile sale susținute de a reduce influența Rusiei și de a consolida relațiile cu Uniunea Europeană. A început deja discuțiile pentru aderarea Moldovei la UE, un proces îndelungat dar necesar pentru unii dintre susținătorii săi, având în vedere conflictul din Ucraina care răsună la granițele Moldovei.

Contracandidatul său, Alexandr Stoianoglo, se declară și el pro-european, însă cu un discurs echilibrat între Est și Vest, evocând o poziție de „neutralitate activă” pentru Moldova, comparabilă cu abordarea pro-rusă a partidului de guvernământ din Georgia. Deși susținut de PSRM, Stoianoglo refuză etichetele politice clare, afirmând că va sprijini interesele naționale. În cadrul singurei dezbateri electorale, Sandu l-a acuzat de o politică duplicitară și de o apropiere periculoasă de Moscova, descriindu-l drept un „cal troian” al intereselor ruse.

Voturile diasporei, în general pro-europene, sunt esențiale pentru Maia Sandu, iar electoratul lui Renato Usatîi, ocupantul locului al treilea în primul tur, este curtat activ de ambele tabere. Totuși, Usatîi a declarat că nu va sprijini deschis niciun candidat în turul doi, ceea ce ar putea diminua participarea electoratului său, o ipoteză avantajoasă pentru actuala președintă.

Mandatul Maiei Sandu a fost marcat de o criză economică acută, accentuată de efectele pandemiei și de conflictul din Ucraina, ce a redus drastic importurile de gaze rusești și a generat o inflație ridicată. Unele voci din tabăra pro-europeană au criticat monopolizarea agendei europene de către PAS, partidul de guvernământ susținut de Maia Sandu, aspect ce ar fi contribuit la dezamăgirea electoratului pro-UE în primul tur.

Relevanța votului pentru viitoarele alegeri parlamentare

Aceste alegeri reprezintă un test crucial și pentru scrutinul parlamentar din 2025. Analistul Vitaly Andrievsky a subliniat că, în cazul unei înfrângeri a Maiei Sandu, forțele pro-ruse ar câștiga un punct de sprijin important în Moldova, modificând echilibrul politic. De asemenea, Stoianoglo a promis că va negocia noi livrări de gaz rusesc, respingând ajutoarele europene ca fiind „interferențe pro-Sandu”.

Peste 2.400 de observatori monitorizează scrutinul de azi, iar oficialii europeni urmăresc îndeaproape desfășurarea evenimentelor, având în vedere implicațiile geopolitice în regiune. O eventuală victorie a lui Stoianoglo ar putea aduce Moldova într-o poziție de distanțare de UE și de apropiere de Rusia, reluând retorica antioccidentală intensificată de președintele rus Vladimir Putin.

Pentru Republica Moldova, aceste alegeri reprezintă nu doar alegerea unui președinte, ci și o reafirmare a direcției strategice a țării într-un context de insecuritate regională.